-= În lipsa ta... =-

Autor: GiHero, (18/03/2010 - 23:38)

Cînd au dispărut cuvintele din gînd,
Tot ce-am văzut a devenit alb-negru
Distanţa devenise-a luptei cîmp,
Fără tine s-a-ntunecat şi cerul ....

Am devenit al timpului prizonier,
Nici vîntul nu mai suflă - afară
Au dispărut şi stelele din cer,
Privesc în sus, privesc ca prima `oară.

Nu mă mai rasfrîng priviri -
Priviri care ceva să ceară,
Ale ochilor străini, clipiri,
Amintirile pustii mi le omoară.

Nu-ţi mai rostesc cuvintele in şoaptă,
Nu îţi mai scriu nici cel mai simplu vers ...
Iubirea noastră a devenit o faptă -
Lipsită de morală şi de orice sens.

Au fost, probabil, ultimele clipe
Cu gîndul doar la tine stînd,
Speranţa nu mai vrea să lupte
Aici e scris acel din urmă rînd ...

Comentarii (4)

A scris GreenKid la 18/03/2010 - 23:46:45

Ma Atins aceasta poezie.... metaforic si folozofic



bravo,bafta si succes.

A scris Elies_Smile la 19/03/2010 - 00:08:14

''Privesc în sus, privesc ca prima `oară.''
Esti indragostit pe bune.

A scris GiHero la 19/03/2010 - 00:21:58

sunt, probabil, singur nu stiu ce se intimpla in mine cu adevarat ...

Multumesc Mult!

A scris bodleu1952 la 19/03/2010 - 06:34:08

Speranţa nu mai vrea să lupte
Aici e scris acel din urmă rînd ...
Speranţa trebuie ,,să conştientizeze,, că e valabilă numai dacă e reciprocă...
Baftă!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!