Adulter

Autor: Valeriu, (22/04/2010 - 17:14)

A fost surprins de-a lui soţie,
(Mai bine zis, luat-ca din oalǎ !)
Într-o poziţie incomodǎ
Cu-o blondǎ în sufragerie,
De nu vǎ mint, intrau în boalǎ
Chiar şi revistele de modǎ,

Pe canapeaua rozalie
La aşternut, pe-orizontalǎ,
Completamente-n pielea goalǎ,
Cum dracu’, numai Domnul ştie (?!)

Ca şi o stanǎ-nţepenitǎ
De poza tridimensionalǎ
Un pic avea ca sǎ leşine !
În fine, sare sictiritǎ
La soţul ei, cu faţa-i palǎ,
Cuprinsǎ ea de-aşa ruşine :

-Cum poti, fiinţǎ imoralǎ
Sǎ mǎ înşeli, netrebnic soţ (?!)
În clipa asta bag divorţ,
Ţi-am fost soţie idealǎ…..

-S-a strecurat o eroare,
(Începe el)…chiar e bizar (!?)
(Şi-o mutrǎ mǎi ! nevinovatǎ)
Doar ce ieşisem la plimbare
Şi ea sǎraca pe trotuar
I-era şi foame, dezbrǎcatǎ…

Vǎzând-o într-o-aşa o stare,
De milǎ am luat-o-acasǎ,
Am aşezat-o-apoi la masǎ
Şi i-am dat fetii de mâncare ;

Fi’nd îmbrǎcatǎ subţiricǎ
Doar pentru zilele senine,
I-am dat ceva îmbrǎcǎminte,
Având mǎsura mult mai micǎ
Din garderobǎ de la tine
Ca un bǎiat bun şi cuminte :

Stii blugii fǎrǎ de burticǎ
Ce au rǎmas cam strâmţi de tine ?
Pe ea, cǎzând perfect de bine
I-am dat…nu-ţi trebuiau adicǎ…

I-am dat şi bluza vişinie
Pe care eu ţi-am cumpǎrat-o
De ziua ta, un mic cadou,
Era ca nouǎ din cutie,
O zi măcar nu ai purtat-o,
Ea nefiind pe gustul tǎu,

Da’ nu îţi spun ce bucurie !
Venea pe ea ca şi turnatǎ,
Cu nǎsturei şi decoltatǎ,
Ca pe o pǎpuşicǎ vie !.....

Haina de piele demodatǎ,
Pân’ la genunchi, ca şi-a lu’ Tanţa
Care n-ai vrut s-o-mbraci deloc,
I-am dat-o ei, neşifonatǎ !
Nici nu avea fata speranţa
Sǎ aibe un aşa noroc ,

Şi cum era şi descǎlţatǎ,
Pantofii ce i-ai aruncat,
Cei negrii ce doar i-ai probat,
I-am dat, sǎ-mi fac pomana toatǎ,

Iar la plecare, stai sǎ vezi,
M-a întrebat, cǎ n-ai sǎ crezi,
Nemulţumitǎ, draga mea…
Dacǎ aş mai avea ceva
Sǎ-i dau…..ce tu nu mai uzezi !

Valeriu Cercel

• 5 commentarii
• Tema: Poezii Comice