Pradatorul

Autor: aurora_vaslui, (15/05/2010 - 06:26)

Ce tristete pe furnici!
Hapsanelul mos Arici,
[Cum oare de s-a-ntamplat?]
Musuroiul l-a pradat.

A bagat botul flamand
Si-a mancat lacom pe rand,
Si parinti si bunicei,
Si din puii mititei.

Vanzoleala-n musuroi!
S-au mai ascuns prin odai,
Unele pas,pas prin iarba,
Au fugit in mare graba.

Teposu's-a saturat
Iar apoi s-a departat.
Ele isi fac inventarul:
-Avem pagube cu carul!

Opt familii de furnici
La zece,copii mici,
Sapte furnicute-orfane,
Ce jelesc' biete sarmane!

Doliu in tot musuroiu'!
-N-a gasit cat e zavoiu'
Alta hrana,spune-ti voi,
Nu sunt serpi destui de soi?

AURORA LUCHIAN VASLUI

Comentarii (0)

La această poezie nu au fost adăugate comentarii.

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!