Mândru soare

Autor: Anatolie, (16/07/2010 - 19:36)

- Spune-mi, ce arde pe soare
De pe toţi îi încălzeşte!?
Îl întreb pe tata, care,
Vesel îmi zâmbeşte.

Mă ridică, mă cuprinde:
- Însuşi el e un focar.
- Înţeleg că nu sunt mic, dar,
Cineva totuşi l-aprinde!

- Şi ce bec probabil are?
Îl întreb eu cu mirare,
Că pe toţi îi luminează
Şi nicicând nu încetează.

- Cuptorul e un focar,
Care dă căldură, dar,
Şi lumină-n casă
Când e noapte-ntunecoasă.

Şi pământul e o casă,
Mare, caldă, luminoasă,
Dar că în cuptor el are
Ca focar, un mândru soare.

Comentarii (2)

A scris goeteri la 16/07/2010 - 20:51:08

Soarele... copilăriei !

A scris arty la 16/07/2010 - 22:27:39

soare, soare crai bălai!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!