Copacii

Autor: gabinitu, (19/07/2010 - 21:31)

S-au trezit muntii,
si padurea,
fara pic de regret
se lasa furata,
de-un drum lipsit
de frunzele verzi
si cantec de pasari.

Frunzele ce cad zgarie
fata pamantului,
copacii par sa
doboare drumul,
imbibat in noroi,
tot ei vor sa
ucida sufletul fiarelor.

Mainile vremii,
par doar sa ude
copacii
cu plansul norilor.

Veverita tine-n labute
noroiul,
ce ia sfaramat fericirea.

Comentarii (3)

A scris Anatolie la 20/07/2010 - 07:25:42

Mainile vremii,
par doar sa ude
copacii
cu plansul norilor.
Foarte frumos. Bravo.

A scris gabinitu la 20/07/2010 - 21:28:51

Multumesc...apreciez mult

A scris IngerDecupat la 21/07/2010 - 17:53:26

s-au trezit demonii
si lumea
fara pic de regret
se lasa furata
de-un drum lipsit
de frunzele verzi
si cantec de pasari.

Asta imi transmite.
strofa 2
Minunata personificarea naturii razvratite.

Daca drumul este laitmotivul poemului inseamna ca veverita joaca rolul unui personaj tip care a rontait toata viata efemerul.



Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!