Unica ieşire

Autor: Anatolie, (21/07/2010 - 16:42)

Auzita-m din părinţi
Şi din cărţile şcolare,
C-am avut odată munţi,
Chiar ieşire şi la mare.

Cu pământuri roditoare
Şi păduri, oraşe, sate,
Care fără de cruţare
De duşmani au fost furate.

Îl întreb pe tată-l meu:
- Şi de ce nu le luaţi?
Ştiu că este foarte greu,
Dar voi nici nu încercaţi.

- Da, dar nu avem putere!
Îmi vorbi el cu durere.
De ne-am alipi la Ţară
Poate ea doar să le ceară.

- Şi de ce nu ne-alipim?
- Asta-i, că nu toţi dorim!
Însă unica ieşire
Este numai prin - UNIRE.

Comentarii (5)

A scris lupusvetlana09 la 21/07/2010 - 17:27:22

am avut...
spre regret nu mai avem
"Însă unica ieşire
Este numai prin - UNIRE."
final superb, votez pentru.

A scris lollyta_vis_54 la 21/07/2010 - 17:29:39

Interes avura alti, de mult sa desparta fratii .
Mai speram ca" tara mama ,"dorul sa ni-l ia in seama .
Chiar de suntem departati , noi suntem prin Domnul frati
Si ne-o ingadui vreodata sa ne strangem laolalta .

Cu acelas gand , impatasesc a ta dorinta , Anatolie !

A scris arty la 21/07/2010 - 18:16:19

iti citesc versurile de cateva zile, sunt atat de tinere, cand au fost scrise?

A scris Anatolie la 21/07/2010 - 18:32:24

arty, sunt versuri vechi, vechi.
Eu în primul rând sunt pedagog. Copiii mi-s foarte aproape.

A scris Anatolie la 21/07/2010 - 18:33:45

Mulţumesc svetlana şi lolliyta!
Vă poftesc şi cu altă ocazie să treceţi prin grădina visurilor mele.

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!