Ingeri pamanteni

Autor: TrancaGheDoly, (23/07/2010 - 09:10)

Ingeri pamanteni
In coltul meu,uitat de lume,
Prafuit si plin de umbre,
In odaia cea imbaxita de durere,si de ganduri rele,
Se coboara un inger,special trimis la mine!

Cand mana imi cuprinde,
Un singur gand in minte imi ramane:
Sa-ti multumesc IIsuse Prea Bune!
Sa-ti multumesc ca ai grija de mine.

Cand sufletul mi-era macinat,
Ingerul tau, Silvia durerea mi-a alinat
Privind in ochii ei,speranta am luat,
Ca nu sunt si nu voi fi singur ea ma asigurat.

Nu este singurul inger printre oameni,
Probabil mai sunt mii...
Insa eu doar cativa cunosc,
Dar datorita acelor cativa, eu inca mai traiesc!

Ce-as fi fara ai mei prieteni?
Fara ai mei ingeri pamanteni?
As fi mai firav decat un fulg de nea
Ratacind singuratic,stiu sigur, nu as rezista!

Ei sunt Binecuvantarea Ta,asupra mea!
Imi usureaza povara vietii ce mi-ai dat,
Tu dai omului dupa puteri,
De aceea eu fiind slab,acesti ingeri mi-ai lasat!

Ingeri cu chip de om, sau oameni cu trasaturi ingeresti?
Nu stiu exact, dar stiu ca atunci cand cu voi vorbesc,
Simt ca in paradis pasesc.
Silvia, Ilie, va multumesc!

• 1 commentarii
• Tema: Poezii de Despărţire