O broscuță

Autor: Radzyck, (31/08/2010 - 14:11)

Da, da ,da eu sunt o divă,
Da, da, da, voi fi o divă,
Mi-e sortit să fiu o divă,
Uite să luăm de-o pildă:

Pielea mi-e de catifea
Și dacă te-atingi de ea,
Păru-ndat’ ți se zburlește,
Tensiunea-n sus îți crește.

Drepte, lungi, subțiri – sunt șic,
De lăbuțe-acuma zic,
Nici nu vreau să-ți mai vorbesc
Ca să nu te-nebunesc.

Buze mari de sevă pline
Făr’ adaosuri străine.
Oac, mă-ndrăgostesc acuș
De gurița mea de pluș.

Cine va fi fericitul
Cel de Dumnezeu numitul
Care va cunoaște-odat’
Al meu dulce sărutat ?!

Și dacă-i vedea, mon cher,
Multă forfoteală-n cer,
Luna foarte agitată
Stetele-i formând armată.
Și întregul univers
Pare palid, trist și șters
Neputând să îmi supună
Ochii mari, în semilună.

Divă sufletu-i era,
Divă sufletu-i era,
Da, da, da
Și Broscuță se numea …

Comentarii (2)

A scris Isidora la 01/09/2010 - 01:05:25

"Cine va fi fericitul
Cel de Dumnezeu numitul
Care va cunoaște-odat’
Al meu dulce sărutat ?!"

Domnul, creatoru-a toate,
si-a spus: haide s-o impac
si la usa, iata, -i bate
unul:
- cine-i?
- un brotac!



A scris aurora_vaslui la 01/09/2010 - 06:57:02

O poezie foarte drăgălaşă pentru prichindei! Bravo!
Cu sinceritate,Aurora

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!