Se-ntorc şi caii...

Autor: lusi, (01/09/2010 - 23:22)

Se-ntorc şi caii din colinda-n veşnicie
Visând şi treji la goana în galop,
Acum , la trap, trecând spre pas, melancolie
Asudă, spre odihnă, strop cu strop.

Chemări cu câmpuri, soare şi cu verde iarbă,
Le iau la rând adulmecând, şi mânz
Iar şi-ar dori, o vară, cu miresme-n barbă,
Şi ochi miraşi, pe la un fir de spânz.

Cu fiecare zi de toamnă, tot mai grele,
Pocoavele le simt, şi-ar adăsta.
Din părul aspru, de pe frunte, spre caiele
Ochii albiţi privesc spre colb de stea.

Dar sigur că la conovăţ, în iarna asta
Va rebveni, din basme, Făt-Frumos,
Cu şaua şi cu frâul lovind ţeasta,
Din gloaba-mbătrânită, prin vreun dos

Va face iar lumini să curgă-n trupul verde,
amurgul vieţii, zori va fi curând
Şi cal cu călăreţ, în zarese vor pierde
În zgomotul galopului, cântând.

Comentarii (5)

A scris bodleu1952 la 02/09/2010 - 07:29:51

Cu fiecare zi de toamnă, tot mai grele,
Pocoavele le simt, şi-ar adăsta.
... Afară de frumuseţea originală a poeziei, este prezentă şi această undă de tristeţe.
Aşa simt eu.

A scris lusi la 02/09/2010 - 21:29:21

Bodleu, eşti un melancolic incurabil, ca şi mine.
Mulţumesc pentru popas!

A scris florinlupan la 02/09/2010 - 22:36:39

Din părul aspru, de pe frunte, spre caiele
Ochii albiţi privesc spre colb de stea.
frumusețe în tristețe și melancolie...

A scris lusi la 04/09/2010 - 09:13:18

florin, eşti un sensibil şi mă bucur că mă citeşti, cam rar dar mă citeşti.
Milţumiri
viorelf

A scris Tavi la 10/09/2010 - 18:41:23

Dar sigur că la conovăţ, în iarna asta
Va rebveni, din basme, Făt-Frumos,
Cu şaua şi cu frâul lovind ţeasta,
Din gloaba-mbătrânită, prin vreun dos

Va face iar lumini să curgă-n trupul verde,
amurgul vieţii, zori va fi curând
Şi cal cu călăreţ, în zarese vor pierde
În zgomotul galopului, cântând


Ai frumusetea unui cantec! Imi place!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!