Când brume de argint...

Autor: BORIS67, (02/09/2010 - 07:12)

Când brume de argint cădea-vor lin
Şi n-or mai fi nici frunze prin copaci
Întunecat, o clipă, de-un suspin
Te voi ruga, iubito, ca să taci.

Lumina lunii, ca o mângâiere,
Ne va-ncălzi obrajii pustiiţi
Vom număra luceferi în tăcere
Şi asta ne va face fericiţi.

Vom fi ca altădată, iar copii,
N-om săruta visând singurătăţi,
Ne vom plimba cuminţi pe străzi pustii
Şi iar vom fi tăcuţi ca-n alte dăţi.

Vom fi în toamnă trişti şi visători
- Purtând în ochi tristeţea unei ploi –
Pustiu va fi oraşul fără flori –
Când brume lin cădea-vor peste noi.

Comentarii (2)

A scris aurora_vaslui la 03/09/2010 - 07:38:24

Stări de toamnă, stări melancolice!
Frumos de tot!
Cu admiraţie,Aurora

A scris BORIS67 la 03/09/2010 - 08:31:52

Mulţumesc pentru aprecieri, Aurora! Să ai o zi şi o toamnă frumoasă!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!