Fugind de-această lume

Autor: Alexander_S, (12/10/2010 - 15:58)

Cred că sunt doar spectatorul,
Ani și ani întregi, într-una,
Unei comedii multiple
Și aceia-și totdeauna,
Comică și ironistă –
Scena ei fiind un glob,
Și pe care-o joaca omul,-
Al fatalității rob.
Fără scop, fără credință,
Fără sufletesc avânt
Și vei zice:-,,Ce absurdă
este viața pe pământ!...
Uneori când închid ochii,
Vai,asa îmi este visul:
Alături de muritorii,-
Zeii locuesc pământul,
Și-mi închipui cum din glume
Sfintelui Mare Amor,
Zei-ndrăgostiți cu-anoastre,
Noi îndragostiți cu-alor.
Și din dragoste aceasta,
Dintre noi și dintre ei,
Se nasc multe generații
De eroi și semi-zei!...
S-au îmi vine câte-odată
Să văd lumea fericită,
Într-o lume de tot nouă,
Unde ea nici o ispită
N-are cum să o cunoască,-
Nici ce-i bine, nici ce-i rău ,
Și trăiește-n primitivă
Stare, fără Dumnezeu;
Închinânduse la floare
Și la fructul ce-o hrănește
Fără nici o remușcare,
Numai viața ca-n poveste!

Da! fugind de-această lume,
Îmi creez lumi ideale -
Când pe-o sferă, când pe alta...
Și privesc apoi cu jale,
Cum se spulberă-n vazduh
Al realității vânt!...
Ca Icar cu aripi frânte,
Cad făr' milă pe pământ.
Sufletul zdrobit imi este
În căderile ce fac,
Ah, sărmana-mi viața este,-
N-o trăiesc, mai mult o zac!

• 5 commentarii
• Tema: Poezii Diverse