Imperfectul

Autor: Leona, (15/12/2010 - 00:55)

Ne înfloreau sfios cireşi sub pleoape
Şi vântul ne murea şi învia,
Câte un greier ţârâia pe-aproape
Ca semn că lumea toată începea.

De mână ne prindeam cu îndoială ,
De fiecare dată tremurând
Şi-având în gând acel "întâia oară"
În care-aveam decât un singur gând.

Nemărginită ne părea fiinţa,
Nedespărţiţi păream şi-ngemănaţi,
Iubirea oarbă ne era ştiinţa,
Iar noi - doi bieţi îndrăgostiţi savanţi.

Ştiam aceleaşi melodii (la modă),
Aceleaşi versuri recitam în glas,
Aceeaşi bancă ne era comodă,
Spre mâine ne grăbeam cu acelaşi pas...

Hm... doar o oră a trecut de-atunci.
Ce scurte visuri.
Ce iluzii lungi.

Comentarii (3)

A scris bodleu1952 la 04/01/2011 - 20:50:57

De mână ne prindeam cu îndoială ,
De fiecare dată tremurând
....................................................
E în trecut iubire şi sfiială,
doar amintiri mai vin din când în când...
O poezie plină de frumuseţea sentimentelor trăite....

A scris lupusvetlana09 la 04/01/2011 - 22:45:50

o splendoare!!!
citesc cu enormă plăcere

A scris Leona la 10/01/2011 - 15:29:36

Mulţumescu-vă.

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!