Prin viata,

Autor: heliopolis, (10/01/2011 - 23:25)

Verile mele sunt îngropate în zapezi
Le simt arsita, în secundele noptilor
Si tremur de frig în diminetile cu soare
Culeg cu mâna rupta, stropi de roua albastra
Si îmi pierd urma stearsa în frunzele castanilor
Privesc fara sa stiu unde si când
Îmi sterg ochii care îmi plâng fara lacrimi
În brate strâng coloana existentei anonime
Si ma strecor prin viata, fara sa stiu

Comentarii (2)

A scris GamyBlue la 10/01/2011 - 23:34:28

....e ca si cum ai fi tras aer in piept si fara sa te opresti ai spus toate astea!
....dar nu le-ai spus rau!

A scris MarieEvans la 01/04/2011 - 18:08:03

Nu le-a spus rau fiindca suna ca un monolog. Foarte frumos!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!