DACĂ ŢI-AŞ SPUNE

de ISTRITEANU în Poezii pentru Copii 0 comentarii


Dacă ţi-aş spune
Că luna care răsare, nu mai apune!?
Poate ai zice, că-i bine,
Că ea rămâne, acolo sus
Mai mult timp, sau mereu
Ca s-o vedem noi şi Dumnezeu
Iar razele ei
Împletite cu ale soarelui
Ne vor mângâia ca nişte mâini fermecate
Şi pentru lume ar fi, un nou început,
Iar tu, nu te-ai mai îngrijora
Când ai vedea,
Că ea,
În fiecare zi ne priveşte
De acolo din înalt şi ne ocroteşte
Şi ne face să trăim
Ca şi cum am fi
Doar ea şi noi, doi:
Tu şi eu
Sub o boltă albastră
În acest colţ de galaxie
Pierdut în spaţiu
Într-o zi , când m-am hotărât să-ţi spun
Acest gând al meu
Ce e, de fapt o fantezie, o închipuire
Dintr-o noapte
Când priveam la o lună plină,
Dar, şi plină de mister
Şi a cărei lumină se revărsa
Peste toţi şi toate
În linişte.

3 mai 2010











0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!