Evoluţie în principii...

Autor: bodleu1952, (25/01/2011 - 17:46)

În clipa când ziua noapte s-a făcut,
Eclipsă nu era de soare,
Atunci cu altul te-am văzut;
O Doamne, cât de mult mai doare!
Lumina fericirii se plimba pe chipul tău,
Când eu cădeam în negru şi bezmetic hău.

Pică n-am avut pe tine nici o clipă,
Regrete doar sufletul mi-au măcinat,
Că n-am ştiut la timp să stau pe aripă,
Un altul pentru mine a zburat;
Zburata-m pentru alţii îndeajuns şi eu,
Dar tot îmi pare rău...

Comentarii (5)

A scris Stella la 25/01/2011 - 22:05:31

nesiguranta in viata te lasa in paguba, dar oare cind un suflet zbuciumat a fost plin de siguranta, de aceea si suntem poeti sa invatam pe altii din gresalele noastre...
,,Că n-am ştiut la timp să stau pe aripă'' - e o morala ce, dupa parerea mea, e miezul poezii
cu drag...

A scris bodleu1952 la 26/01/2011 - 15:09:28

...mulţumesc de vizite şi apreciere.
Totdeauna bucuros de oaspeţi!

A scris Alexander__S la 26/01/2011 - 18:50:47

mda... de regula psihologia spune ca de si-a gasit perechea ta pe altul/alta, iese ca tu nu ai fost indeajuns de bun... dar totusi, suntem oameni si din multe trebuie sa mai amortizam cate o neplacere fata de iubit(a), si ea/el sa nu isi mai gaseasca un alt calator pe aripa sa...

A scris Neva la 29/01/2011 - 21:08:05

Sa stii ca mi-a placut mai ales finalul.....
Zburata-m pentru alţii îndeajuns şi eu,

cu respect

A scris lupusvetlana09 la 30/01/2011 - 20:34:58

aşa e viaţa...

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!