Parcă deunăzi...

Autor: Anatolie, (08/03/2011 - 11:48)

Parcă deunăzi cu Ion Apietrei,
Andrei şi Mihail zis Onofrei,
peste mulţi ani de zile
ne-am întâlnit la hanul lui Vasile.

Ne-am întâlnit întâmplător.
Era prin luna lui cuptor.
Intrasem care mai de care
să bem câte o bere la răcoare.

Mă-ntorc şi, Doamne Sfinte,
la masă-i Mihail a lui Arvinte,
pe uşă intră şi Ion,
iar după el, Andrei a lui Gafton.

- Ce fel de bere poate fi!
Zise Andrei, şi peste han zâmbi.
- Auzi hangiule, ad-o găleată,
până în zori noi o s-o facem lată.

Prin cântecul nost haiducesc
se auzeau pocale cum ciocnesc,
hangiul obosise de picioare,
iar noi beam, beam măi frăţioare.

Când prin fereastră se iviră zorii,
iar sus pe cer ne zâmbeau norii,
îmbrăţişaţi pornirăm noi prin crâng
cântând „Moldovenii când se strâng”.

Doar într-un sfert de oră,
desfătaţi, eram cuprinşi în horă.
Desculţ, prin roua dimineţii,
noi ne-aminteam de anii tinereţii.

Doamne Sfinte, parcă ieri…
dar au trecut atâtea primăveri,
şi câte lacrimi au fost duse
pe apa Prutului, Iisuse?

08 martie 2011

Comentarii (4)

A scris bodleu1952 la 08/03/2011 - 12:52:31

Desculţ, prin roua dimineţii,
noi ne-aminteam de anii tinereţii.
...Rouă va mai fi... tinereţe cu părere de rău, nu.
Nostalgic...
A fost cândva.

A scris Anatolie la 08/03/2011 - 12:54:34

Mulţumesc pentru trecere.
Zi cu soare.

A scris Valeriu la 08/03/2011 - 14:43:36

Asa trec anii, ca si halbele de bere !
Frumos !

A scris Anatolie la 08/03/2011 - 16:17:19

Mersi pentru trecere.
Baftă în toate.

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!