Anii de şcoală pierduţi în zadar (2007)


Cît sîntem la şcoală, obosiţi ne ştim
Dorinţa noastră-n gînd, permanent ne creşte,
Că anii de şcoală, în grabă să-i sfîrşim!
Dar nu imediat, anul se sfîrşeşte.

Stăm în banca şcolii, aşteptînd să sune.
Aşteaptă fiecare, orele să termine,
Şi ne rămîne un gol, în loc de-nţelepciune
Că nu am înşeles rolul orelor puţine.

Anii se termină, ne depărtăm de şcoală
Şi regretu-n noi se lărgeşte crunt,
Că-n trecutul nostru am făcut greşeală
N-am gîndit atunci: ,,ce oi fi din cine sunt?”
...
Aş vrea să fiu copil, să merg la şcoală iar
Dar n-am puteri, să realizez aşa dorinţă.
Nu pot să arunc, foi din calendar
Chiar de mi-aş dori, cu întreaga mea fiinţă.

Aş vrea să fiu copil în moment de faţă,
Să recuperez tot odată ce-am pierdut.
Aş vrea să am o doua viaţă,
Să ştiu cum s-o trăiesc de la-nceput.

Nu am înţeles, că cartea e o artă
Eram copil, şi n-am analizat,
Că anii tinereţii, formează-ntreaga soartă
De care-n clipa ceea, eu nu am profitat.

Elevilor le spun, dorindu-le doar bine,
Iaş ruga să-nveţe, pentru viaţa lor,
Să nu se roage astăzi, şcoala să termine
Că au să regrete, odată-n viitor.




1 Comentarii

  • Avatar of FeliciaMde FeliciaM

    regrete tîrzii...ani de şcoală..


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!