Festina lente!


Unde fugi?
De fugi, ce pierzi?!
Atatea lucruri n-ai timp sa vezi,
sa le-ntelegi...
De ce te grabesti sa spui
ca Primavara-i anotimp hai-hui?
Poposeste-un pic pe muchia drumului
si priveste-n jur.
Nu te uita - priveste dar
sa vezi cat de frumoasa e Primavara!
Da-ti sansa asta:
sa sorbi o gura din clestarul ei,
sa reinvii!
Lasa-te prins in hora de copii;
vibreaza-n not-embrionare,
asculta firul ierbii cum rasare
si mugurul firav cum da in floare.
Respira!
Respir-o! Sa-ti intre-n fiece ungher...
Fura un pic din ea...
Va sti dar nu se va supara.
Poti continua sa fugi, apoi
spre-acel final binestiut de noi...
Nu vei fi singur insa, nu vei mai fi gol
iar viata din goana va deveni un zbor.
Speranta, iubirea, ruga - trairea
nu-ti vor mai fi straine
caci Primavara si-a facut lacas in tine.



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!