Acasa



M-am căţărat în pomul de acasă
până la
crengile groase şi verzi
şi am simţit
curajul

mai sus
am atins
crengile subţiri şi albe
şi am simţit
resemnarea

deasupra lor
am văzut
crengile goale şi negre
şi am simţit
sfinţii

am coborât
până la
clipa când uitasem
cum arată pământul
şi am simţit
durerea

şi mai jos
până la
locul unde sentimentul dreptăţii
se numeste fagăduinţa
şi am simţit teama

şi mai jos
pânâ la
cerul inimii unui neam
care mă strigă acasă
şi am simţit
sfiiciunea.




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!