Doi Ciini

Autor: Adriana-Vasilcov, (29/05/2011 - 21:48)

Intr-o zi cu soare,
Intr-un oras mare,
Dincolo in vale,
Se certau cu jale
Doi ciini,printre care
Unul rau de moare
Iar altul bun
Cu inima cit un soare.
Problema lor era
Bogatia grea,naiba s-o ia
Oare ce nu le-ajungea?
Deci,s-o luam de la inceput
De atunci cind D-nul Brut -
Ciine bun cu mintea-ntraga
A imprumutat cu treaba
O anumita valoare
De la D-nul Rilo,
Ii mai spuneau "Rilo cel Mare"
Ciine rau ,latra mereu
Fiind nemultumit de darul,
Ce i la dat Dumnezeu.
Insa unica valoare:
Avea o bogatie mare
Pe cind D-nul Brut sarmanul
Nu avea nici jumatate
Din bogatia ce-a
A imprumutat si el
Cu intoarcere nu alt fel
Copii de imbracat
Si mai trebuie de mincat...
* * * * *
Insa iata a venit
Si D-nul Rilo zapacit
Si-a strigat odata tare
-Esi afara "Brut cel Mare"
Rizind in hohote
Tot mai tare si mai tare
D-nul Brut vazind ce se petrece
A pasit cu pasul rece
Insa frumos si cu rabdare,a zis:
-Buna ziua "Rilo cel Mare"
-Auzi ,mai Brut ,
In viata mea ,eu multe-am vrut.
Si stii de ce?
Fiindca eu piinea mi-am facut-o
Cu zgomotul meu.
Cred ca stii deja,ca cind voi latra
Pamintul se va rasturna
De mine dragul meu
Au frica toti
Chiar si fratii nostri morti.
Si cind voi musca pe cineva
Piceoru-i va singera.
-Mult stimate D-nul Rilo
Vreau sa-ti spun accentuat
Ca am piine de mincat
Insa nu-i neaparat
Sa latri din zori pina-n zori
Si sa faci durere multa
Neamului ce te ajuta.
-Ia mai stai putin mai frate
Tu stii de ce-am venit la tine-n prag
Ca sa-mi intorci tu datoria
Dar nu sa-mi incerci minia.
-Da,eu banii o sa tii dau
Insa ce-mi doresc acum mai tare
Ca dintr-atitea mii de lei
Sa nu ajungi si la ai mei
Si iti mai dau un sfat
Te va ajuta neaparat
Sa nu rizi de altul
Care nu traieste
Asa de bine,ca si tine
Ca vine si ziua de miine
Si poti din rege sa fii nimemi.
Auzind aceste vorbe
Luind banii infuriat
S-a pornit cu pasul mare
Rizind tot mai tare si mai tare.
* * * * *
A trecut nu prea mult timp
Si-ntro zi prea nouroasa
Iata s-a intors acasa
Regele pe animale
Care-a fost peste hotare
Si iata a decis sa-i vada
Pe toti ciinii ,adunati gramada
In acesti ani cit a lipsit
Foarte multe s-au schimbat
Si ciini noi s-au adunat.
Insa Rilo neatent
Grabindu-se catre rege
Cu pasi pe secunda zece
Nustiu cum sa-npiedicat
Si pe rege l-apucat
De piceor si l-a muscat
Graba lui in singe s-a transformat.
Vazind din cele intimplate
Regele infuriat
Casa lui Rilo i-a stricat
Si averea i-a luat
Atunci pe "Rilo cel Mare"
Toti il calcau in piceoare
De la mic si pin-la mare.
Tot mergea ,mergea ,mergea
Pina a decis sa bata
La usa lui brut odata...
Brut uitindu-se pe geam
L-a vazut si n-asteptara
Sa mai bata a doua oara
A deschis usa atent
Si s-a salutat frumos
-Buna ziua D-nul Rilo.
-Buna ziua D-nul Brut
Dupa cite vad ai venit ca sa te-ajut.
-E corect ce spui,am ramas a nimanui
N-am nici avere,nici bani
Am doar o mie de dusmani
Am ramas si fara casa.
-Dragul meu prieten Rilo
Eu nu vreau sa dusmanesc
Dar nu pot sa te iubesc
Fiindca fatarnicia ta
Granite nu avea
Tu aveai avere multa
Si de altii te rideai
Tu credeai ca niceodata
Nu o sa ajungi asa
Necatind ca viata-i grea.
Tu rideai,dar nu a bine
Iata uite ce-ai facut
Ai ramas fara nimic
Si trebuie sa incepi de la inceput
Tu ai ris,tu ai pierdut.
Necatind la asta frate,
Cu ce-am sa pot ,am sa te-ajut
Insa sa stii ca-ntodeauna
"Nu ride cel care ride la inceput
Ride cel care ride la urma".

• 3 commentarii
• Tema: Poezii despre Animale