CANTECUL INIMII

Autor: KYTY, (27/06/2011 - 20:56)

In valurile de visare ma pierd ades...si gandul
Imi zboara iar si iar la ochii ei caprui
Mi-e atat de dor s-aud din glasul ei cuvantul
Ce-mi da mii de fiori...privesc in jur si nu-i.

Mi-e dor sa-mi spuna `mama`,sa-i simt suflarea dulce
S-o strang in brate iar si s-o privesc dormind,
Dar astazi e departe si gandul meu ma duce
La puiul ce zambea cu ochii-nchisi...visand.

Ma pierd in vidul infinit ce adanceste departarea
Si numar clipe de calvar pana la ultima secunda
Curand nici muntii reci si poate ca nici marea
Nici zilele ce trec nu vor putea sa mi-o ascunda.

Mai sterg o lacrima si-ncerc sa-mi frang suspinul
Care ma chinuie ca lanturile in stransoare
Plec fruntea inc-o data...asa a vrut destinul
Si astept ziua-n care din nori apare soare...

• 2 commentarii
• Tema: Poezii pentru Copii