Natura

Autor: suri, (15/09/2011 - 08:35)

Durerea ta îmi scurmă
osul roz de copil
bucuria ta e cununa
de raze pe fruntea amiezii
ura ta e mocirla
în care-mi afund genunchii
ca să mă rog
speranţa ta e cîntecul
privighetorii în codru
dorul tău mă îndoaie
ca pe o viţă de vie
neîncrederea ta îmi năruie
munţii înalţi străvechi
ironia ta îmi seacă
toate izvoarele dulci
şi cinismul tău îmi usucă
mările toate
nepăsarea ta îmi ucide
peştii, delfinii şi ochii
iubirea ta înfloreşte tot universul în jur

Comentarii (4)

A scris anotherme la 15/09/2011 - 21:55:40

Trebuie să fie o persoană deosebită, altfel n-ar inspira aşa sentimente!...

A scris suri la 16/09/2011 - 10:58:08

nu se adresează unei personae

A scris zaxa la 17/09/2011 - 08:19:49

e frumoasa. bravo!

A scris suri la 17/09/2011 - 15:22:35

Mulţumesc ...............!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!