Gând călător

Autor: maminineta, (16/09/2011 - 10:58)

închide pleoapa obosită

retina cu roua pe geană

mâna bătrână şi trudită

se închină

acum la o icoană


îi vine-n gând o rugăciune

ridică ochii către cer

un soare ce încet apune

şterge de rouă

un mister


gândul plecat peste hotare

nu are paşaport şi vamă

duce cu el ca o scrisoare

durerea din

suflet de mamă


închipuiri ce prind contur

se nasc din doruri nerostite

şi împletite prematur

se pierd

în inimi rătăcite


cărări apar acum în vise

în piept un dor deschide o rană

şi întrebările precise

ce n-au răspuns

sunt ca o pană


şi mâine-i iar singurătate

tristeţi ce zboară ca un nor

în ghemul vieţii se strâng toate

doar gândul

este călător

• 2 commentarii
• Tema: Poezii despre Familie