Autentificare
Autor: hellotoall, (11/10/2011 - 20:22)
Sub pietre nimic nu rămîne în urmă,
Călcat nu se simte cel doborît;
E umed acolo sau e lacună...
Un minus - singur îţi ţii de urît.
Rămîi într-un crater ascuns pe lună,
În dos, pe faţa ascunsă de noi;
Cu hrană prezentă în formă de gumă
Şi trist e - rămîi fără de ploi...
A scris parfum_de_toamn la 11/10/2011 - 22:03:53
" Un minus - singur îţi ţii de urît"
comuniunea omului cu natura, o lacrima si...cam atat .
Profund , felicitari !
A scris anotherme la 11/10/2011 - 23:13:45
Atât se mai alege din noi... şi trist e...
A scris zaxa la 13/10/2011 - 10:19:54
e frumoasa. bravo!
A scris natashkap la 28/10/2011 - 19:22:11
frumos!
A scris daniela3000 la 07/01/2012 - 01:24:45
imi place.este foarte fruoasa.succes la uratoarea poezie.
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!