În pădurea de stejari

Autor: Anatolie, (23/10/2011 - 08:10)

În pădurea de stejari,
Animale mici şi mari,
Pe-nserat, s-au adunat
Să-şi aleagă împărat.

Urlete şi zarvă mare,
Că treceau peste hotare,
Nu puteau jivinele
Să-aleagă maimarele.

Forfotă mare-n poiană,
Că oricare lighioană
Voia să-şi arate nazul,
Dar că nu era şi cazul.

Lupul nedotat în cuget
Nu putea decât prin urlet
Să-i inducă-adeseori
Spre principii şi valori.

Ursul, fiind cel mai mare,
Rar o da pe cuvântare,
Dar dacă şi o spunea
Toată haita l-asculta.

Rău că-n acea poieniţă
Erau ghimpi şi-o veveriţă;
Continuu fiind înţepată,
Făcea tărăboi în gloată.

Un stejar mai rămuros,
Dar şi la tulpină gros
Nedumerit îi privea
Şi din ramuri clătina.

Au urlat până în zori,
Tăpşind poiana cu flori,
Speriind orice suflare
De la porci… la căprioare.

În pădurea de stejari,
Au cercat jigodii mari
Să-şi aleagă-un şef şcolit,
Însă nu le-a reuşit.

Mai mare peste pădure,
Zise-un lup (principii sure),
Pot fi eu, plin de valori,
De-aia cad adeseori.

22 octombrie 2011

• 6 commentarii
• Tema: Poezii despre Natură