Eu resturi nicicând nu am strâns
Autor: Anatolie, (20/12/2011 - 07:00)
Eu resturi nicicând nu am strâns,
în pumn, în viaţă nu am plâns
flămând şi disperat, niciodată
nu am ridicat o hrincă aruncată.
Când inima, bătând amplificat,
mă obliga să gust ceva muşcat,
cureaua îmi strângeam icnind,
mocnind de ciudă şi scrâşnind.
Oricât aş fi fost de flămând,
resturi nu am strâns nicicând
şi niciodată eu nu m-am atins
de hrinca aruncată de vreun ins.
Chiar dacă pe la colţ de stradă
hrincile claie peste grămadă
stau zilnic, aşteptând muşcate,
simţind cum inima se zbate,
scrâşnind din dinţi eu le privesc,
dar să m-ating nu îndrăznesc.
Eu resturi nicicând nu am strâns,
în pumn, în viaţă nu am plâns
flămând şi disperat, niciodată
nu am ridicat o hrincă aruncată.
18 decembrie 2011
© A. Cărbune
- 19 commentarii
- Tema: Poezii Diverse
