Iarta-ma mamico.

Autor: stoian-, (27/12/2011 - 00:53)

Mama e primul meu cuvint,pentru mine e omul cel mai sfint.
Eram copil mereu te asteptam,spre poarta mare cu nerabdare eu priveam.
In sfirsit eu pasii iti auziam iar eu cu bucurie spre tine ma grabiam.
Asa trecut-au anii,mereu te asteptam si cind te vedeam ca un copil ma bucuram.

Crescut-am mari de acasa am plecat,dar tu ne astepti mereu cu sufletu indurerat,
Te rogi la noi veniti va rog acasa,mii dor de voi si fara voi mii trista viata.
In sfirsit acasa noi plecam,pe mama sa o mai bucuram....un pic,
Dar se aude telefonu...alo...veniti acasa mamica voastra a murit.

Eu zbor la tine dar drumu mi se pare lung,ajuns la poarta il vad pe tata meu plingind,
Eu fug in casa dar tu nu esti...te strig mamico unde esti?
Si acum ma uit spre poarta noastra mica dar tu nu vii scumpa mea mamica.
Doamne mii greu.. pustiu... si frica dar un singur lucru cer IARTA-MA MAMICO.

Comentarii (1)

A scris fenixonu la 27/12/2011 - 09:12:06

indurerat........

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!