Visul uitat

Autor: MariadeRomania, (08/01/2012 - 14:50)

Visez, ma trezesc, adorm
Iar ei isi vad de viata lor.
Ma uita, nu ma simt
Se prefac ca nu exist.
Totusi respir si cred si simt,
Ca sunt uitata.
S-atunci ies din lumea mea,
Pe strada cuprinsa doar de pasi
De urme, de necunoscuti, de lasi.
Ma simt ca un strain printre ai mei
Bastarzi ai nepasarii, imobili,
Cu mintea prea statuta
Ca sa mai poata fi ceruta
De idei...
Nu-mi place lumea lor prea sumbra
Dar nici a mea, a perfectiunii umbra.
Nu mai vreau sa ma uit
Prefer sa fiu uitata,
Sau sa-i uit?

Comentarii (0)

La această poezie nu au fost adăugate comentarii.

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!