Ingaduinta

Autor: IngerDecupat, (09/01/2012 - 22:10)

curgea parul tau greu
ca spicele pline cu rod
eu renasteam
si ma rugam sa-ti fiu
umilul diadem
pe fruntea de fecioara
si de mi-o fi ingaduit
s-alunec pe grumaz
am s-alunec
si de mi-o fi ingaduit
sa ating umerii
am sa-i ating
stergandu-i de roua.

Comentarii (3)

A scris ISTRITEANU la 09/01/2012 - 22:58:42


Ruga de a primi îngăduinţa a născut o poezie superbă...
Felicitări!

A scris vladutza la 11/01/2012 - 10:53:48

superba! nu am cuvinte la poeziile tale de dragoste!

A scris zaxa la 17/01/2012 - 21:28:56

foarte frumoasa

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!