Meditaţie la un mormânt ...

Autor: bodleu1952, (13/01/2012 - 21:34)


Nestingherit vântul uitării bate,
Astupâ urmele vieții cu a timpului cenușă,
Pecetea veșniciei peste toate,
E pusă;
Sicriul încet coboară-n mormânt,
Eşti uitat de acum de soare şi vânt.

Rudele, prietenii, vecinii, vor mai vorbi astăzi de tine,
Dorindu-ţi ,, ţărână uşoară” şi pentru păcate iertare,
La masa de pomenire...dar altă zi va fi mâine,
Când vor fi cu nevoile lor fiecare;
Numai copiii tăi nenăscuţi poate să-şi amintească,
Că n-au fost aduşi pe lume... să te pomenească.

Comentarii (1)

A scris fenixonu la 14/01/2012 - 16:52:24

rudele..............

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!