Fără întoarcere

Autor: somesanu, (20/01/2012 - 01:12)

În colţul meu de cer e frumos,
Ca-ntr-o gradină de portocali înfloriţi.

Vara aerul alunecă pe frunze
cu sunete aprinse, prelinse-n auz.
Îmi cresc degetele mângâind clape,
mă înlănţuie drumurile tale
în umbra gândurilor răvăşite prin noapte
ca-ntr-o dedublare de vise.

Ochii s-au umplut de lumină,
sub imboldul aşteptării puse pe ziduri,
străpunsă de cuie, strivită de durere,
cu umbra morţii fugărindu-ţi paşii.

Nu se întâmplă şi nu se rup
aripile agăţate de gânduri
ca un fluviu la trecătoare
sărind peste obstacole.

Am rămas pe drumul sacru
fără nici o putinţă
de întoarcere.

Comentarii (0)

La această poezie nu au fost adăugate comentarii.

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!