Iluzii de semizei
Autor: labic, (20/01/2012 - 11:11)
Erau şase zile de cînd
Floarea- soarelui privea tristă spre cer,
îngalbenise,
petalele i se aprinse.
În aer, gata de zbor.
Avînt luminos...
Şase zile,ea, ploaia, nu a mai încetenit.
Petalele au tot urcat-
două ploi despletite
una urcînd şi alta căzind...
ne-au găsit rătăcinzi
pe cîmp,
ca pe un şantier al dragostei...
Petalele se tot înălţau,
printre norii deşi.
De şase zile,
cîmpul pustiu
ratacea prin noi doi,
ca printr-o periferie a dragostei...
Şi doar în a şaptea zi
soarele apăru.
Vazurăm păsări mari, albastre,
cu aripi luminoase de floarea-soarelui,
ce alungau norii spre orizont.
Aidoma lor se zbuciuma sufletul
în pieptul meu...
Eram doi semizei trişti,
căci era un soare de asfinţit....
Floarea-soarelui,
cu privirea topită
în orizontul de foc
ploua cu seminţe pline,
peste pămîntul jilav....
- 5 commentarii
- Tema: Poezii Diverse
