Am fost,dar Mai sunt

Autor: ADELIO, (23/01/2012 - 00:35)

Am fost mereu un nimeni,de care altii nu vor mai afla
Un alcoolic,un drogat ce a patat sufletului frumos,imaginea
Mai sunt o umbra in sufletul ingerului venit de la Dumnezeu
Si nu ma pling,mai joc,chiar daca-mi este foarte greu

Dispar din fata lacrimilor amare
Si in noaptea asta dau trecutului frumos uitare
Care poate nici nu a existat
Fara sa realizez ca din prima zi m-am inselat

Aud un glas: Nu mai incerca
Imi spun in suflet: Dante nu mai tremura
Incerc sa cred ca nu e realitate
Siind ca sunt captiv unei Lumi aparte

Mai vad o data ochii tristi,acel suflet grabit
ii vad,dar tac,nu pot,nu zic nimic
Nu pot sa simt ceea ce ar trebui
Si daca voi pierde,tot pe aceasta foaie ma voi destainui

Am fost si eu ceea ce nu pot fi
Am incercat si eu ceea ce numai altii pot iubi
Nu mai vreau intr-una sa ma mint
Ca singele nu a pornit si pulsul nu a incetinit

Inca mai sunt convins ca sunt un chin
Pentru mine nimeni si nimic nu a fost senin
E bine ca nu am fost ceea ce au visat
Soare si luna,in tabloul din care inca nu am evadat

Umbra vietii m-a lasat in confuzie amara
Tocmai si trandafirul spune ca drumurile lor nu se separa
Oricum continui sa joc cu sufletul disperat
Am fost dar Mai sunt intunericul indurerat


Comentarii (0)

La această poezie nu au fost adăugate comentarii.

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!