POVESTE 2

Autor: seretan, (25/01/2012 - 14:22)


Mama ‚n durere feciorul veghiaza
Mult plînge, la domnul se roagă
Sî-l lase cu dânsa,să-l scape de boală
Iată moartea că vine, mult nu durează

Găteşte copilul, sărută-l de adio!
Mai lasă-l o clipă, apoi îl cheamă,
Micuţ e, nu ştie iubirea de mamă!
De vrei noi să mergem cu tine în trio,

Uite! Un degetar plăpînd de aramă,
Incearcă!Abea că-i pe deget, îi firav.
Permite jumate să-l umple,că-i bolnav
Şi mergem cu tine in ceruri degrabă.

Bine!Aşa las-să fie,moartea se indură
Pe dată şi Domnul copilu-l indreaptă
Iatăl e mare !Pe toţi în iubire-i desfată
Mama se teme! Ea pe el cu drag îl admiră,

Se teme iubire mult sa nu fie,
Vasul de-l umple ,ştia de unire,
Vroiau să mai aibă ei fericire!
Dar Domnul nu spuse, ei să nu ştie

Vasul in care se pune iubirea,
Nu se umple ,toţi zic că-i puţină!
E dată de Domnul pe noi să ne ţină,
Cu dînsa uităm ce înseamnă durere!

Comentarii (2)

A scris bodleu1952 la 25/01/2012 - 18:33:37

Vasul in care se pune iubirea,
Nu se umple ,
... Cred că așa și este.... iubire n-ajunge niciodată...

A scris seretan la 26/01/2012 - 07:26:32

E aceia ce nu ne ajunge niciodata dar si de o avem nu o pretuim!
Multumesc D-l Ion de lectura!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!