Dor de casa

Autor: undercover2, (29/01/2012 - 18:56)

Ce miresme-mbata simtul olfactiv parca amortit
si ce ganduri s-au trezit existand?
Parca zorii de altadata cand eram copil au rasarit
si m-au gasit la fel, plapand.

La poarta casei sta ea,frumoasa mea mireasa
si imi sopteste un sarut,
m-atinge pe retina privirea ei duioasa
cu doruri de demult.

Chicotind,zburdand, se joaca in ograda vietii
doua chipuri ce poarta nemurire,
ce-ntruchipeaza tot ce-au vrut poetii
s-asemuiasca-n versuri de iubire.

Dor de casa ma poarta-n fiecare clipa
a rasuflarii ,in batai de gand,
si chipul celor dragi adesea ma-nfiripa
sa scriu, sa rad, sa plang.





Comentarii (5)

A scris fenixonu la 29/01/2012 - 19:57:09

de mult............

A scris dalecsandra la 29/01/2012 - 21:25:58

imi place mult! felicitari.

A scris zaxa la 05/02/2012 - 09:32:53

imi place si mie. bravo!

A scris marra la 07/02/2012 - 22:47:48

foarte impresionanta poezia asta imi place mult ca si eu sint plecata

A scris undercover2 la 09/02/2012 - 22:40:24

s-aveti sanatate oriunde-ati fi. multumesc frumos pentru comentarii.

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!