Mînîstirea Probota

Autor: cutler, (04/02/2012 - 12:16)

Mănăstirea Probota

În ţarini pe glie, între dealuri însorite,
Aproape de vechiul, bătrânul Siret,
Stau înalte şi triste,
Înegrite de vremuri trecute,
Ziduri cenuşii şi vechi.
Cu picturi pe alocuri degradate,
De pictori-zugravi neîndemânatici.

Ctitor la Probota a fost Petru Rareş,
Fiu şi urmaş al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt,
Fiind Domn al Moldovei,
Ales de boierii moldoveni,
Atunci când Dumnezeu a rânduit.

În biserică, în camera mortuară,
Se odihnesc în cripte de piatră,
Osemintele ctitorului şi familiei sale.
Alături se află şi piatra funerară,
De pe cripta unde se odihnea Doamna Oltea ,
Mama lui Ştefan cel Mare şi Sfânt,
După ce a părăsit acest pământ.

Ctitoria stă martoră istoriei Moldovei,
Acelor vremuri trecute.
Istorie creiată şi consolidată
De Domnii acestor meleaguri,
În frunte cu Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Mănăstirea a fost reînfiinţată,
După ce a stat mult timp abandonată.
Acum funcţionează ca obşte de maici
Şi se observă că arată cu adevărat,
Ca un locaş de închinare sfânt.
22- feb- 2011.

• 1 commentarii
• Tema: Poezii Diverse