Pentru mamica

Autor: Fifi, (09/02/2012 - 17:21)

"Mămicuţa mea, fecioară-a binecuvântării
Cu alinarea-ţi de veci, tu lacrimi îmi ştergi!
Prin apă, prin foc, pentru mine, neostenită, alergi...
Spre-a-mi dărui în veci, tainele fericirii..."
Îţi spuneam...

Mamă! Unde eşti, zâmbet sclipind în raza tristeţii?
Mămico! Întoarce-ţi privirea spre sufletul meu,
Căci mi-i sărac fără tine, şi păcatul mi-i greu!
Cine-mi va fi adierea, ce obrazu-mi va mângâia
Căci acum mâna ţi-i ciolan, mămico,
Şi-i rece...

Îţi suflu căldura dorului meu...
Şi-ţi jur că iubirea-mi pentru tine, veşnică va fi,
Şi-ţi voi spune ce nimeni nu va putea auzi:
Un glas de suspin, un glas de odor,
Şi lacrimi în pete, cu-o pană de dor...

Comentarii (3)

A scris fenixonu la 09/02/2012 - 19:49:21

Mamicuta!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

A scris Fifi la 10/02/2012 - 12:51:28

Multumesc iara, domnule fenixonu!!

A scris -mari- la 09/04/2012 - 20:17:53

acum îi spui tot ce simți prin poiezii ( surprinzator de clar).. cineva a zis: atunci cînd sufletele nu pot vorbi scriu poiezii aș zice deci sufletele vorbesc între ele prin poieziii sînt aproape de tot..suflare în suflare....muză unul pentru altul..

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!