Spre toamna

Avatar of irina_19de irina_19 în Poezii Diverse 2 comentarii

Miros înecăcios de amurg în toamnă,
Un jalnic strigăt încolţit pe dealuri
Ne aduce mai aproape
De lagărul necunoscutei decăderi…

Un tremur şi o spaimă
Se prinde iar de frunze
Şi toate o să cadă
Când bruma le va deporta
La ora matinală neştiută nici de ceas.

Apoi şi toamna va ajunge
O cerşetoare prin împrejurimi
Şi noi – ca nişte robi, prin case
Cu pasul nostru – veşnic târât înapoi.
( 04.10.2012)



2 Comentarii

  • de Anatolie

    Apoi şi toamna va ajunge
    O cerşetoare prin împrejurimi
    Frumos!


  • Avatar of aurade aura

    Poezia ta sună bine, dar de unde atâta întristare, la vârsta ta? Toamna îşi numără frunzele şi ţi le aşterne la picioare, ca pe o ofrandă. Fii fericită!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!