Nu plânge tată...

Avatar of AmmAde AmmA în Poezii despre Tată 13 comentarii


Tătucă ,anii se tot duc
Ca frunzele se pierd în zare,
Prietenii te-au părăsit
Ca mâine-i rândul dumitale.

Puţin la umblet şi la trup,
Mai spui la cei ce vor s-asculte
Din tinereţe , din război...
Le spui aşa... să nu se uite.

Ce vremuri tată şi ce greu,
Şi asa de repede trec anii...
Azi port şi eu argint în păr,
Şi nu mai sunt copilul mamii!

Dar mai vorbeşte -mi de eroi...
Şi coasa... cine-o s-o mai bată?
Şi horele cin” să le-ncingă?
Te-ascult...dar nu mai plânge tată!




13 Comentarii

  • Avatar of yannisde yannis

    Emotionant... Nu la tata m-a dus gandul. Ma gandeam la bunicul meu, Dumnezeu sa-l ierte! Va multumesc pentru versuri!


  • Avatar of aurade aura

    Frumoase si emtionante versuri. Felicitari, Amma!


  • Avatar of AmmAde AmmA

    Multumesc, Yannis...e trist


  • Avatar of AmmAde AmmA

    Multumesc din suflet Aura! Toata simpatia mea!!!


  • Avatar of AmmAde AmmA

    Stă-n ordinea firească a lucrurilor, nu putem face nimic...decât să-i cinstim.Mulţumesc de lectură!


  • Avatar of suride suri

    parfum de clasic, AmmA


  • Avatar of special4ude special4u

    Frumos. Cine inca il mai are in viata fuge cu gândul la bunicul. cât sunt cu noi nu-i pretuim la justa valoare.


  • Avatar of special4ude special4u

    Frumos. Cine inca il mai are in viata fuge cu gândul la bunicul. cât sunt cu noi nu-i pretuim la justa valoare.


  • Avatar of AmmAde AmmA

    Mulţumesc mult Suri!


  • Avatar of AmmAde AmmA

    Eu încă mă mai bucur de poveştile tatălui meu! El a fost în război...ce vremuri!


  • Avatar of LieutenantDatade LieutenantData

    Tatăl meu s-a dus la Dumnezeu când aveam 14 ani. Am luat viața pieptiș, așa cum a făcut-o și el, la rândul său. Buniul meu dinspre tată a participat la război și, din cauza celor îndurate pe front și în prizonieratul de la ruși, a murit în anii imediat următori încheierii marii conflagrații. Tatăl meu avea câțiva anișori atunci. Îi sunt recunoscător pentru blândețea și întelepciunea sa, pentru tot ce m-a învățat. Îți mulțumesc, AmmA, pentru tot ceea ce ai lucrat în sufletul meu cu această poezie.


  • Avatar of AmmAde AmmA

    Necazul este ca numai noi...o anume generatie...mai avem afinitati cu acele timpuri.Chiar si numai prin prisma acestor povesti.Generatia actuala nu are nimic care sa-i sensibilizeze cu aceste adevaruri. Si istoria actuala se scrie pe taste.dispare odata cu aparatul pe care s-a scris.Tatal meu e istorie vie si eu ma bucur de el.Multumesc de lectura!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!