“Te rog” la patru ace
Autor: Black_dahlia, (07/02/2009 - 18:12)
Scriu cu creta pe un trotuar mîncat de ape
Numele tău, o făină de calcar...
Te dizolv în lacrimi pline cu nitraţi...
Tu-verşi un curcubeu de benzen.
Aprinde chibritul ,te rog...
Deschid umbrela, mă ascund de tăcere.
Cade ca un clei vîscos , mă acoperă –statuie ieftină.
Cînd te ating nu te mai simt...
Tac şi simţurile în mine.
Muşcă-mă ca să simt că exist, te rog...
Cînt la chitară , notele fug...
Ţii minte? Aşa cum fugeam eu pe peron.
Se frîng între unghii,se desprind mutilate,ţipătoare.
Ţii minte? Aşa cum mi-ai spart inima,
Cu baioneta ta cu reproşuri cu tot.
Zi-mi că ai greşit “uşa” , te rog...
Ascund tălpile-mi în ţărînă, humusul se reface...
Inima nu.
Colbul mi s-a instalat în pori şi mi-a pus şi semnul:
NU DERANJAŢI!
O furnică musculoasă m-a înţepat şi mi-a zis că iarba
Nu vrea să mă mai vadă,are astm de la colb, iar
Inhalatoarele sunt scumpe.
M-am întors la tine.
Mi-ai făcut cîteva injecţii cu Idiferenţă şi Aroganţă şi
M-ai externat.
Prelungeşte-mi foaia de boală , te rog...
Îmbrac rochia ceea albastră.
E cam ruptă şi tu ştii de ce.
Mi-aduc aminte cînd sub trupurile noastre
Florile de muşeţel îmbuteliau sirop.
Jos semnam noi:”Cu dragoste”.
În scopuri medicinale, mai semnezi? Te rog...
- 7 commentarii
- Tema: Poezii Diverse
