La izvorul din Chetriş

de valena în Poezii pentru Copii 3 comentarii

Atătea amintiri de el legate,
Dar cu mult haz mă regăsesc,
Prinzâd brotaci cu burţile tărcate,
Atunci,când ei la soare se-ncălzesc.
Aveam copiii, noi o joacă,
Părinţii,evident,că nu ştiau -
Prindeam broscute şi umpleam o troacă
Pănă când ochi-n spumă lăcrimau.
Făceam bravade, cine-i mai abil
Şi număram ”vânatul” celor „norocoşi”.
Avea onoare mare-acel copil,
Care brotaci avea mai mulţi şi mai frumoşi.
Apoi stufişul de lângă izvor,
Unde-şi aveau aceştea locuinţă
Se răsuna de ocăitul lor,
Când îi scăpam cu-ngăduinţă.
Şi, noi, copii, cu burţile flămânde
Cu ochii lucitori , dar care usturau
Ne grămădeam la traista cu merinde,
Să îmbucăm din ce părinţii dau.
Şi, mulţumiţi de cele săvârşite,
Priveam cu rîvnă înspre sat,
Mânam de zor văcuţele lihnite
Cu gândul că părinţii n-au aflat,
Că le-am ţinut cât ziua e de mare
Lăngă izvorul din Chetriş,
Şi noi, copiii, care mai de care
Prindeam brotaci tărcaţi în stufăriş.




3 Comentarii

  • Avatar of bodleu1952de bodleu1952

    ... Copilăria... dulce şi când e flămândă...


  • Avatar of suride suri

    dacă nu ţinem cont de suferinţa văcuţelor, trezeşte un zâmbet din uitare


  • de zaxa

    am citit cu placere. bravo!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!