Cuibul........


în tăcerea imponderabilă
împletită cu firul ierbii
care se plimbă poznaş pe obraz

din braţele împreunate
cât cere căldura
ne facem cuibul

vocea coamă de vânt
pe genunchii albi
a mea la ureche în loc de floare
în tremurul petalelor ei
ne învălură cuibul



6 Comentarii

  • Avatar of Coralide Corali

    "din braţele împreunate
    cât cere căldura
    ne facem cuibul" o imagine greu de uitat ! Frumoasa poezie!


  • Avatar of suride suri

    încântată de vizită:)


  • de blacks

    Avem in fata o autoare cu o remarcabila forta creatoare, capabila sa expuna imagini deosebite. Nu neg ca sunt adeptul poeziei in forma clasica, in care ”iambii suitori, troheii, saltaretele dactile” (ca sa-l citez pe Eminescu) inca mai dau scheletul unei poezii. Cred ca ai realiza adevarate capodopere daca ai incerca sa-ti pui ideile pe rima.
    E foarte bine si asa! Pentru cei care apreciaza forma moderna a poeziei, versul alb, poeziile tale sunt deosebite. Mie imi plac pentru forta lor deosebita!


  • Avatar of suride suri

    Îţi mulţumesc frumos, comentariul de mai sus e un cadou minunat.:)
    Îmi place şi forma clasică şi cea modernă, fiecare îşi are farmecul. Desigur că iambii şi troheii cer o concentrare mai mare asupra formei, respectiv, mai multă atenţie pentru a nu se pierde esenţa conţinutului.


  • Avatar of CristianJede CristianJe

    Multa, multa metafora, iubesc metafora poetica :) Sincere felicitari!


  • Avatar of suride suri

    Merci de trecere, Cristian; poezia fără metaforă e o mare fără apă:)


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!