Nostalgie (continuare)

Avatar of cosmoplussde cosmopluss în Poezii de Toamnă 1 comentarii

Din cer cad frunze ruginii
Și-mi plouă amar în suflet,
În curcubeu... doar alb și gri.
E frig și-i totul umed.

Sub pasul greu strivesc natura.
O nouă reîncarnare a ei s-a consumat.
Putreziciunea își arată ura
și-n doliu ruginiu pământul s-a-mbrăcat.
Se stinge dureros natura doamnă
și lacrimile-i curg torențial
agonizând în fiecare toamnă
în ritualul ei suprem, suicidal.
Va îngheța în mod sublim, divina,
uimindu-ne cu-al dânsei obicei.
În puritatea iernii își va găsi odihna...
Noi vom nutri speranța reîncarnării ei.



1 Comentarii

  • Avatar of suride suri

    Continuarea e mai frumoasă decât începutul, are nişte accente originale


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!