Dagada

Avatar of --------de -------- în Poezii Diverse 3 comentarii

Am innebunit complet. Si totusi fara limite. Mai pot inca. Se poate, ca-s geniu. Absorb tot, si apa si raie. Am innebunit, desigur. Aici s-ar fi ajuns: insomnie, vise, imaginatie. Hai ca poti, licurici cu aripi pe roti cu piulite-ndoite, lumina scuipata. Inainte, viitor stralucitor ca ochii lui dumnezeu, lung ca mainile mortii, inalt ca beregata cerului. Sa ma lovesc cu ceafa de stele, s-ametesc uitandu-ma-n sus si nainte. Caci se poate, sunt geniu, cum e noaptea doar aparand. Nu fi atent, punct minuscul in spatiu, la toate ispitele ce-ti spun sa renunti, ca tu poti. Desigur, am innebunit. Toate vocile-mi canta si tipa odata, se gramadesc toate lucrurile sa m-atace. Sunt victima propriei minti. O slabiciune scurta, fatala. O fortare de puteri inexistente. Ssst, ninge linistit... Buzele au gust de sange, inghit dintii, se lovesc de gat, de stomac. Sangele trage de piele, oasele se cearta. Numai inima, intacta-n zbaterea celorlalti, isi are suferinta ei. Suferinta unui nebun.




3 Comentarii

  • de CristinaT

    O forţare de puteri Existente. N-ai cum să fii victima minţii tale, dintr-un singur motiv : tu o controlezi şi o foloseşti. E ok, licuriciule... Poţi.


  • de Sa-Tok

    Bravo!!!!!!!!!!!!!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!