Spovedanie la icoana sufletului...

Avatar of bodleu1952de bodleu1952 în Poezii Dedicate 10 comentarii

Mă prind vîltorile-n îmbrăţişări mortale;
la cine dintre voi durerea mea-i simţită?
voi la-nceput, eu la sfârşit de cale,
voi cu speranţe-n vis, eu poate... c-o ispită.

Clopotul timpului mai sună pentru mine,
doar că dogit şi obosit de o vreme,
nu mai contează; alt sunet e la tine,
fără de promoroaca anilor pe gene.

Să nu crezi că mă plâng, sau cer compasiune,
sau că-mi doresc răsplată pentru ce ţi-am dat,
nici nu mai cred ca ieri, într-o minune,
sentinţa dură azi s-apronunţat.

O, da, să ştii mi-e frică,
acum doar veşnicia mi-e pista de oprire,
viaţa s-a făcut şubredă punticică,
pe care nu mai este loc şi pentru mine.

Am şi regrete, recunosc... şi multe,
dar înţeleg că viaţa nu-i poveste,
ştiu, Domnul ruga, n-o să mi-o asculte,
dar este atât şi este aşa cum este.

Ce aşi mai vrea?... să nu cer milă,
la poarta unei inimi ruginite,
iar cine m-a iubit să mă înscrie-n fila,
numelor ce merită se fie pomenite...



10 Comentarii

  • Avatar of KYTYde KYTY

    Poate ca la mine e simtita....poate ca dvs ati fost vocea sufletului meu care din pacate nu are acelas curaj de marturisire...DA, ne e frica ...adevarat dar oare la ce foloseste frica...fie ca e sfarsit sau inceput de drum...stimate domn ,fie ca timpul si-a pus sau nu amprenta pe destinele noastre...la orice varsta poti vedea sfarsitul ...sau te poate lua prin surprindere pervers...insa regretele nu ar trebui sa-si aiba loc si rost...Frumos...recunosc ca mi-a atins sufletul poemul dvs.Felicitari!


  • Avatar of bodleu1952de bodleu1952

    Mersi mult KYTY pentru timpul acordat și comentariu.
    Am încercat și eu să descriu un fel de existență al sufletului, care măcar uneori, dar ne este cunoscut fiecăruia.


  • Avatar of miuostaciude miuostaciu

    ”... dar este atât și este așa cum este...” - acceptarea supremă, asumarea consecințelor e cea mai scumpă. Păcat că alături stau și regrete..., fiindcă, din câte am constatat pentru mine, recunoașterea faptelor săvârșite ca fiind greșite constituie un motiv pentru a fi excluse din lista greșelilor(păcatelor, regretelor).
    Tristă spovedanie...când nu rămâne loc pentru mai departe, dar apare loc pentru frică...și neîncredere că ”...știu, Domnul ruga n-o să mi-o asculte,...”
    M-a pus pe gânduri poezia Dumitale, dar azi vreau să fiu vesel, și mâine la fel...


  • Avatar of bodleu1952de bodleu1952

    Mersi Mihai pentru atenția acordată.
    Vreau și eu să fiu vesel în fiecare zi... dispus, etc... nu totdeauna se primește.


  • de valena

    Ce aşi mai vrea?... să nu cer milă,
    la poarta unei inimi ruginite,
    iar cine m-a iubit să mă înscrie-n fila,
    numelor ce merită se fie pomenite...
    Am citit și eu cu atenție poezia D-stră....a câta oară constat aceleași gânduri... vreau să mai zic...dar nu mai zic nimic... citiți poezia mea - e aceiași dramă.....


  • Avatar of Jucude Jucu

    Mulți ani inainte bodleu1952, ești foarte binevenit pe aici!


  • Avatar of anothermede anotherme

    Nu-mi pasă, de-acum soarta ce s-o-ndura să-mi dea,
    Că poate muri garda, dar nu se va preda,
    Să nu-mi plec conștiința, mereu o să aleg,
    Cât vie mi-e credința, eu, moarte, te reneg!


  • Avatar of anushka_821de anushka_821

    Fara a partrunde in esenta poemului, din start pina si titlul ii da o semnificatie aparte,... foarte frumos !!!

    "Mă prind vîltorile-n îmbrăţişări mortale;
    la cine dintre voi durerea mea-i simţită?"

    ... fiecare dintre noi cred ca ajunge la un anumit moment in viata cind priveste inapoi, simtind regrete si retraind amintiri...

    "...voi la-nceput, eu la sfârşit de cale,
    voi cu speranţe-n vis, eu poate... c-o ispită."

    ... inceput de cale, ei si ce? ... unii la inceput, dar fara nici o prospectiva pe viitor. Ce folos de tineretea unora, cind si-o irosesc in zadar, traiesc viata ca un gol, fara sens si fara nici un continut, fara nici un scop maret..

    "Clopotul timpului mai sună pentru mine,
    doar că dogit şi obosit de o vreme, "
    - foarte frumos expus ...

    "nu mai contează; alt sunet e la tine,
    fără de promoroaca anilor pe gene."
    ... pentru fiecare in parte sunetul clopotului suna divers si cu o intensitate aparte, ... poate dogit, dar cu o semnificatie aparte.

    "O, da, să ştii mi-e frică,
    acum doar veşnicia mi-e pista de oprire,
    viaţa s-a făcut şubredă punticică,
    pe care nu mai este loc şi pentru mine."

    ... aici gindurile sunt contradictorii avind (veşnicia ca pista de oprire) si (viaţa -o şubredă punticică,
    pe care nu mai este loc şi pentru mine) - .... - , nu sunt de acord,... nu cu versul, dar cu gindul, ... deoarece fiecare are un loc sub soare de care nu il poate priva nimeni, caci nu conteaza anii traiti, ci intensitatea cu care ai trait fiecare clipa. Si daca ai lasat o urma adinca, pina si timpului ii va fi imposibil sa-i strearga amprenta.
    "... acum doar veşnicia mi-e pista de oprire" - asta deja spune totul.

    Superb poem, profunde ginduri si figuri de stil nemaiintilnite , astea deja va asigura un loc sigur si vesnic sub soare, doar se spune ca arta invesniceste !!!
    Cu tot respectul Anna!
    N.B. : Imi pare rau, am mai pierdut din ginduri, caci comentez deja a doua oara, am scris atit de mult la inceput, ca a trebuit sa ma autentific din nou...nu as vrea s-o repet iar


  • Avatar of bodleu1952de bodleu1952

    Mersi mult la toţi oaspeţii; Ana, un mulţumesc aparte pentru timpul acordat şi comentariu. N-am aşteptat ca aceste versuri să provoace o aşa reacţie.


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!