Mi-e dor cu dor să mă omor,
Păianjenul din mine tace
Și universul se preface
Că e o pânză de amor.
Mă plânge pasul tău ușor,
Te plânge dragostea celestă
Și cântâ-n inimi o orchestră,
Și ni-e suspinul mai sonor...
Mi-e dor cu dor să mă învii,
Păianjenul din mine cântă
Și printre stele se avântă,
Și își dorește să revii!...
Revii!
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
1 Comentarii
Esti foarte talentat (am facut o excursie prin poeziile tale). Si aceasta mi-a placut..cat de frumos poate fi un paianjen!