Punct . Istoria unei radiere

Autor: Agafa, (13/03/2009 - 22:35)

Era de un verde sters si murdar . Coltul muscat nu se asocia cu rana adinca de pe
abdomen .
Si cui de-i pasa unde-i zace acum jumatatea : poate era ea , sau poate este , sau poate nu-i .
Punct

Deja-i toamna si-i tirziu sa dormi pe raftul colbait ,
s-ai vis dulce , sa fii calm si sa-n cerci sa uiti
... sa uiţi ..!..
Visul para asa real ca radiera sa zimbeasca si sa riză mai apoi .
miste miinile prin gol Mult! Dorind sa o Cuprinzi ...

Vai , s-aluneca si cază peste setul de jurnale .Prin creioane neascutite . Peste cele-n virf tocit zbura-n jos catre sfirsit si s-a trezit Punct

Atinse strunele ruginite si se rostgoli de pe marginea lor spre marginea patului sa simta recele podelei .
Lemnul scoase un sunet respingator .
Saracut .
Murdar .
Iar ecoul sau facuse a fi plin cele mai imense colturi .
Peretii amutira caci melodia le mingiiase sufletul atit de fierbinte !incit au vrut sa plinga insa dar , si-au amintit ca trebuie sa fie pereti .

PE-REŢI !!

Comentarii (2)

A scris fenixonu la 14/03/2009 - 06:13:12

saracut...

A scris Agafa la 14/03/2009 - 10:43:19

Si ? Mai adauga ceva ... prea putin pentru o minte de grad inferior : nu-ti intelege afirmatia .

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!