Decembrie

de valena în Poezii Dedicate 5 comentarii

Decembrie..., înc-un decembrie aspru și trist
Așterne povară subtilă pe geana-mi timidă,
În raze selene spulberând sclipiri de-ametist.
Înfrigurată le-adun – cioburi mici de oglindă.

Decembrie , frate-meu geamăn: palid și nins,
Ierni înghețate prin viscol de mână te poartă,
Cern fulgi din belșug peste felinarul meu stins.
Dar eu aștept un miracol, veghez, cred în soartă .

Decembrie, frate rebel , dă-mi mâna odată,
Și ninge-mi pe creștet cu praful sacru de stele,
Adă-mi speranța pierdută , de ani spulberată.
Fii călăuză fidelă prin iernile mele.

****************************
Decembrie , ești geniul meu, posac și ursuz.
Când am dorit să-ți ofer o scânteie de viață ,
Tu ai rămas neclintit , și n-ai vrut să m-auzi,
Nu m-ai primit în privirea pustie, de gheață.



5 Comentarii

  • Avatar of Queen666xde Queen666x

    E foarte frumoasa si plina de trairi.


  • de valena

    Mulțumesc, Doina! E o poezie din decembrie, dar rănasă uitată -n ”sertar”...de ce am scos-o acum? făceam ordine prin amintiri...las-să trăiască și această amintire de decembrie,fie și-n luna mai... Mulțumesc de trecere


  • de valena

    CONSTANTIN, MULȚUMESC DE TRECERE, DE APRECIERE.


  • Avatar of pruteande prutean

    E ca un viscol,care iti intra si in casa...E invaluit frumos si cu un stil mai special.E frumoasa si adanca!


  • de valena

    Mulțumesc, ARCADIE, pentru trecere, lecturare și comentariu.


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!