Hai bunico...

Avatar of AmmAde AmmA în Poezii de Dor 4 comentarii

Hai bunico…
Am venit buna la tine, mă mai ştii?... Eram copil
Mă duceai gingaş pe braţe şi spuneai că sunt fragil.
Acum dă-mi bunico mâna şi te sprijină de ea,
Că eu sunt bărbat, sunt mare… şi fragilă eşti mata!

Acum lasă-mă bunico, să-ţi pun eu masa curată
Stai, priveşte-mă că meriţi, să fii mata răsfătată!
Hai, dă- mi mâna şi zâmbeşte, cât mai eşti, cât sunt şi eu,
Vreau să râzi şi uită anii, tu eşti tânară mereu…

Mergi cu mine astăzi buna, în sfârşit într-o poveste,
Viaţa mea începe acuma, a matale încă este…
Te voi duce pe tărâmuri de legendă , pitoreşti
Cum şi tu m-ai dus bunico altadată, cu povesti…

E căsuţa azi, bunico, cuib curat de rândunele,
Seara, ştiu că vin s-adoarmâ lângă tine, mii de stele,
Ochii tăi limpezi ca cerul, părul nins e alb, de nea,
Eu sunt în puterea vieţii… Ce fragilă eşti mata!

Doar pe seară îţi cer bunico, să îmi spui poveşti cu zmei,
Să mă legene tandreţea, dragostea din ochii tăi…
Şi s-adorm ca altădată lângă chipul tău senin,
Plec departe iar bunico…Cine ştie când mai vin?...



4 Comentarii

  • Avatar of aurade aura

    Nu te dezminti, Amma! Foarte frumoasa poezie!


  • de ovyydiu

    Imi e dor de bunicuta mea ,,multumesc!!!!


  • Avatar of AmmAde AmmA

    Multumesc, AURA! Tot mai greu si tot mai trist.


  • Avatar of anothermede anotherme

    Ce dor îmi era de dojana mică ascunsă în versurile tale pentru atunci când uităm... Pentru că atât de adânc, atât de fără întoarcere uităm...


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!