E toamnă târzie şi totuşi nu-mi pasă
Că trist e in juru-mi şi toate-s morbide,
Eşti zâna,ce astăzi,să mor nu mă lasă
De-atâta tristeţe ce poate ucide.
Eşti înger de pază şi crez tu eşti încă
Ce-mi laşi perspectiva speranţei ce vine,
Din suflet mi-alungă tristeţea adâncă
Cu-n semn oarecare venit de la tine!
Numai aşa
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!